02 August 07
Marton Aron, langa Sfantul Mihail
by: REMUSFLORESCU
O statuie care il reprezinta pe fostul episcop catolic al Transilvaniei, Márton Áron, va fi amplasata pana la sfarsitul acestei luni in Cluj, pe platforma de la intrarea in Biserica Sfantul Mihail.
Recunoscut pentru discursul sau anticomunist, Márton Áron a ramas insa in istorie si pentru ca a luptat in primul razboi mondial impotriva romanilor, intr-o unitate militara cunoscuta pentru ceea ce rapoartele SSI descriau drept "atrocitati".
Inca nu exista autorizatie de amplasare
Anuntul privind amplasarea statuii a fost facut joi de presedintele UDMR Cluj, Laszlo Attila, care a precizat ca proiectul mai trebuie sa obtina doar autorizatia de amplasare, restul de avize si autorizatii fiind deja rezolvate. Montarea efectiva a statuii va dura, conform graficului de executie propus de arhitectul care a facut proiectul, 30 de zile.
Statuia a fost realizata in urma castigarii unui concurs de catre sculptorul Bocskay Vincze. Opera reprezinta figura episcopului stand in picoare si este realizata din bronz. Va avea inaltimea de 2,75 de metri si va fi asezata pe un soclu din andezit de culoare gri inchis, de forma cubica, avand latura de un metru. Statuia va fi orientata inspre sud-vest, catre platforma de intrare in biserica. Centrul soclului va fi situat la o distanta de 9 metri de pilastrul coltului stang, deci in mijlocul spatiului dintre biserica si trotuar, si la 3,5 metri de gardul metalic de langa platforma de la intrare.
Prin amplasarea statuii, zona verde din jurul bisericii nu se va modifica, soclul acesteia fiind asezat intre brazii existenti pe gazon.
In prezent, statuia se afla inca in Ungaria, acolo unde a fost realizata, urmand sa fie adusa la Cluj dupa obtinerea tuturor avizelor necesare amplasarii ei.
Cine a fost Marton Aron?
Áron Márton (nascut la 28 august 1896, Sândominic, comitatul Ciuc, si decedat la 29 septembrie 1980, Alba Iulia) a fost un cleric romano-catolic de etnie maghiara care a detinut rangul de Episcop romano-catolic al Ardealului intre anii 1938-1980. In iulie 1949 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop "ad-personam" de catre Papa Pius al XII-lea.
La 15 iunie 1915 a fost incorporat in armata austro-ungara. Inainte de a alege calea spirituala, Márton Áron a luptat in primul razboi mondial in perioada 1915-1918 - avand gradul de locotenent - in Divizia 82 Secuiasca, unitate militara care, potrivit rapoartelor SSI, "era vestita pentru atrocitatile comise contra românilor".
Reintors acasa de pe front, in perioada 1918-1920 a lucrat in agricultura si apoi a fost contabil la un Ocol Silvic. In perioada 1920-1924 a studiat la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. A fost hirotonit ca preot romano-catolic la 6 iulie 1924.
La 21 ianuarie 1937, Márton Áron este ridicat la rangul de canonic, apoi, la 14 august 1938, devine parohul bisericii "Sf. Mihail" din Cluj (Kolozsvár). 
In perioada 1949-1955, episcopul Márton Áron a fost detinut in mai multe inchisori din cauza discursului sau anticomunist, iar la 13 iulie 1951 a fost condamnat la inchisoare pe viata. A fost eliberat din inchisoarea Sighet la 24 martie 1955, la interventia lui Petru Groza, si s-a reintors la Alba Iulia, dupa ce i s-a refuzat intrarea la Bucuresti.
La data de 2 aprilie 1980, IPS Márton Áron s-a retras din rangul de Episcop de Alba Iulia, devenind Episcop emerit. A trecut la cele vesnice la 29 septembrie 1980, in resedinta episcopala din Alba Iulia. A fost inmormântat in cripta Catedralei din Alba Iulia.
Anticomunist si ocrotitor al evreilor
"Márton Áron a avut un rol important in istoria Transilvnaiei. A fost unul dintre putinii clerici maghiari care s-au opus deportarii evreilor din Transilvania. El a avut in acea perioada interdictie de a intra in Ungaria. Totodata, el a iesit in evidenta prin opozitia fata de regimul comunist", sustine istoricul clujean Tudor Salagean.
In atentia Serviciului Secret
In atentia Serviciului Secret de Informatii din România au intrat si anumiti preoti maghiari de diferite confesiuni, din cauza propagandei revizioniste, soviniste si nationaliste pe care unii dintre ei o desfasurau in Transilvania. Surse neconfirmate sustin ca printre acestia este si episcopul Márton Áron, care ar fi unul din conducatorii actiunii iredentiste maghiare in tara noastra.
| Alte articole din categoria | Astazi in CLUJEANUL Cotidian |
|---|---|