Cunoscut ca filolog, Sextil Puşcariu a fost şi un mare filatelist. Nepotul său, Valeriu Lucian Bologa, a fost, la rându-i, filatelist dar şi fondator al Muzeului de Istorie al Farmaciei din Cluj. Fiica acestuia, Lucia Domşa, a trecut de la timbre la colecţii de vase de ceramică, ţesături şi piese de port popular. Mihai Domşa, fiul Luciei, colecţionează... colecţii. De timbre, ilustrate poştale, minerale ori suporturi pentru bere. Iar fiul lui Mihai Domşa s-a apucat şi el de treabă.

Transmisă pe linie genetică, pasiunea de colecţionar a ajuns astfel, în familia Domşa, la rangul de ştiinţă.

Bunicul

Clujeanul Mihai Domşa este, la ora actuală, unul dintre cei mai cunoscuţi colecţionari din ţară. De-a lungul anilor, el a adunat timbre, ilustrate poştale, şerveţele, monede, insigne, acte vechi, jucării Kinder, suporturi pentru bere, cutii de chibrituri, minerale, fosile şi se poate mândri cu una dintre cele mai complete colecţii de cartele telefonice care există la ora actuală în România.

"Boală de familie", spune el. Bunicul său, Valeriu Lucian Bologa, cel care a înfiinţat Muzeul de Istorie a Farmaciei din Cluj, era nepot al filologului Sextil Puşcariu şi, ca şi acesta, un mare filatelist. "Când venea mai devreme de la Institut, mă lua pe genunchi şi-mi arăta cele trei clasoare pe care le adunase. Erau timbre cu animale, plante şi istoria medicinei. De la un timbru începea să-mi povestească până adormeam", îşi aminteşte Mihai Domşa.

Mama sa, Lucia Domşa, fiica lui Valeriu Bologa, povesteşte şi acum de "zilele de spălat timbre" pe care le petrecea alături de tatăl ei. "Culegea timbre de pe diferite cărţi poştale sau scrisori, le tăia cu hârtie cu tot, iar când se adunau mai multe le puneam în ligheane mari cu apă să se dezlipească. După aceea le treceam prin altă apă şi spălam tot cleiul cu mâna, apoi le puneam la uscat. Au rămas şi acum lădiţe cu timbre ce trebuie spălate", spune ea.

De la Valeriu Bologa au rămas moştenire colecţiile de timbre (una dintre serii, împreună cu banii luaţi pe un teren, au servit la construirea acoperişului unei părţi de casă, avariată în timpul războiului), ouă încondeiate, plicuri poştale şi cărţi cu autograf. "El avea obiceiul să strângă tot felul de obiecte, iar în timpul războiului, când trebuia să ducem plumb la şcoală, mi-a dat 2,5 kilograme, din tuburile de pastă de dinţi", îşi aminteşte Lucia Domşa, acum în vârstă de 70 de ani.

Microbul de colecţionar a prins-o şi pe ea, astfel că a îmbogăţit colecţia de timbre şi şi-a strâns propriile obiecte: vase de ceramică, ţesături şi piese de port popular. Cele mai multe dintre acestea provin din zona de nord a ţării: un pieptar de fată împodobit, din secolul al XVIII-lea, mai multe ii brodate fin, feţe de pernă, un ştergar de pus la icoane, dar şi un opreg (piesă de îmbrăcăminte specifică Banatului -n.r.) care face parte din patrimoniul cultural naţional.

Pe linie maternă, pasiunea pentru colecţionat s-a transmis şi la Mihai Domşa, care a organizat şi sistematizat riguros obiectele adunate. Are aproximativ 50.000 de cartele telefonice, 7.000 de tipuri de cutii de chibrituri, o colecţie de monede care "se întinde" pe o perioadă de 2.500 de ani, iar timbrele adunate sunt atât de multe încât sunt depozitate peste tot în casă. "Poţi colecţiona orice, atâta timp cât o faci conştient şi găseşti criterii după care să le ordonezi. Înveţi să faci sacrificii şi să te educi", explică Mihai Domşa. Acum, el are "în lucru" o serie cu tema "femeia pe bancnote".

După părerea lui, cea mai mare dramă a unui colecţionar este aceea de a-şi vedea exponatele distruse sau împrăştiate. Mihai Domşa nu are însă motive să se teamă pentru viitorul obiectelor pe care le-a adunat cu atâta pasiune, pentru că fiul său, în vârstă de 17 ani, manifestă şi el interes pentru obiceiul familiei.

Lucia Domşa, mama lui Mihai, a strâns numeroase ţesături şi obiecte vestimentare populare, printre care şi un opreg bănăţean din secolul al XVIII-lea (foto), inclus în patrimoniul naţional

Lucia Domşa este fiica lui Valeriu Bologa (foto, bust), mare filatelist şi întemeietorul Muzeului de Istorie al Farmaciei din Cluj

Bianca Macavei, psiholog