de Bianca FELSEGHI

În Cluj a mai rămas o singură fanfară militară. Ea concertează însă mai mult pentru uzul intern al armatei, ieşirile în public fiind aproape imposibile din cauza prevederilor legislative, excesiv de birocratice.

În perioada dintre cele două războaie mondiale existau tabieturi duminicale, existau bătrâni şi cupluri care se plimbau la braţ prin parc, exista "promenadă" şi exista muzică de fanfară la chioşcurile din parcuri. La Cluj, unul dintre primele oraşe din ţară în care tradiţia muzicală-militară a fost recunoscută, nu mai există însă la ora actuală o fanfară care să-i delecteze pe doritori.

"Ne dăm singuri amendă"

De fapt, fanfară există şi funcţionează în cadrul Comandamentul Corpului 4 Armata Teritorial "Mareşal Constantin Prezan". Chiar dacă îşi ţine repetiţiile în mod regulat, apariţiile ei în public sunt extrem de rare din cauza legislaţiei speciale pe care o are Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Aceste prevederi impun ca orice activitate remunerată a angajaţilor MApN să fie depusă la bugetul comun. De asemenea, pentru a cânta regulat pentru public, este necesar un contract de prestări servicii cu primăria, lucru extrem de anevoios şi birocratic. "Cu un astfel de contract este ca şi când ne-am da singuri o amendă!", spune, cu umor trist, căpitanul Mircea Curtean, şeful muzicii militare. "Am cântat de câteva ori în parc în baza unei colaborări cu primăria, dar în general ne limităm să cântăm la parade şi la spectacole organizate de MApN", mai spune Curtean.

Compozitor-colonel (r)

Unde mai demult exista câte o <muzică> în fiecare orăşel de provincie, acum în ţară mai există fanfare numai în cinci oraşe: Cluj-Napoca, Târgu Mureş, Bistriţa, Miercurea Ciuc şi Iaşi.

La cererea membrilor fanfarei din Cluj, repertoriul a trecut cu mult de limita muzicii militare. Fanfara poate cânta cu o extraordinară uşurinţă şi virtuozitate muzică de film, muzică de divertisment, de estradă sau muzică populară. Ca să mai îndulcească puţin sonoritatea (mica orchestră fiind bazată în special pe instrumente de suflat din alamă) militarii clujeni au adus printre ei un violonist şi un chitarist, lucru mai puţin obişnuit. "De fiecare dată când cântăm pe la festivalurile de muzică de profil din ţară nu uităm să ne demonstrăm identitatea, să ştie toată lumea că suntem din Cluj. Cântăm <Io-s ficior de ardelean> şi <M-am suit în dealul Clujului>", spune căpitanul Curtean.

Veteranul

Unul dintre cei mai prolifici compozitori contemporani ai fanfarei din Cluj este colonelul în rezervă Gheorghe Vulpe, fost şef al Ansamblului Armatei. La 72 de ani, colonelul este foarte inspirat. "De fiecare dată când vine să ne asculte sau mă mai întâlnesc cu el şi povestim, merge acasă şi mai compune câte un marş. Pe unele dintre ele le cântăm deja pentru că ne place cum sună", adaugă dirijorul.

Instrumentiştii studiază în regim de cazarmă, cum altfel, doar sunt în primul rând militari! Repetiţiile încep la ora 8 dimineaţa şi îmbrăcămintea este obligatorie: bocanci şi uniformă de camuflaj. Atmosfera este însă destinsă. Muzicienii abia aşteaptă să iasă în public, echipaţi ca de paradă şi să arate lumii ce poate face o orchestră de semiprofesionişti. Din păcate, nu pot cânta decât la evenimente organizate de Armată, care sunt, de altfel, rare.

Peste 80 de ani de muzică

Fanfara pentru profani sau "muzica" pur şi simplu pentru militarii veterani a fost înfiinţată în anul 1923, la Regimentul 83 Infanterie, în cadrul Corpului 6 Armată. La început a avut 50 de instrumentişti printre care se găseau la un loc soldaţi români, cehi, slovaci şi unguri. Pe vremuri fanfara era recunoscută mai ales pentru stagiunile concertistice estivale din staţiunile balneoclimaterice Sovata şi Sângeorz Băi. În august 1940, muzica militară şi-a mutat reşedinţa la Turda. Din 1945, muzica militară şi-a desfăşurat activitatea în garnizoana Cluj Napoca în cadrul Comandamentului Armatei a III-a devenită ulterior Armata a IV-a Transilvania.