RETEAUA DE ZIARE LOCALE MEDIAPRO:
BĂNĂȚEANUL
BIHOREANUL
CLUJEANUL
HUNEDOREANUL
IEȘEANUL
SIBIANUL

  Un saptamanal MediaPro, auditat BRAT                          Numarul - Pana in 20
ȘTIRI
 
Publicitate
Contactati redactia!
Forum si mesaje
Arhiva CLUJEANUL
Despre noi
Link-uri interesante
Site-uri MediaPro
Mica Publicitate
   
Prima pagina a saptamanalului CLUJEANUL si coperta revistei ProTV Magazin, in variantele tiparite




    SECȚIUNI SPECIALE
 
 
Caută:     
DINCOLO DE ISTORIE
TEZAURUL PRINȚESEI FRANZISKA

27 Ianuarie 2005
Click pentru a mari
Antropologul care a analizat scheletul prințesei (foto, craniul ei, lângă care s-a găsit un cercel de aur) a conchis că Franziska a murit la 30-35 de ani, a născut de mai multe ori și nu a depus efort fizic în timpul vieții. Numele a fost ales de profesorul Bărbulescu pentru a sugera originile germanice ale prințesei
Foto: Vakarcs Lorand

Când au găsit primul os în interiorul Castrului roman de la Turda, arheologii și-au dat seama că sunt în fața unei descoperiri senzaționale. "Romanii nu-și înmormântau morții în interiorul castrului, deci mormântul nu putea să fie decât ulterior acelei perioade", explică profesorul universitar Mihai Bărbulescu, de la Facultatea de Istorie a Universității "Babeș-Bolyai".

În cele din urmă s-a dovedit a fi vorba despre cel mai bogat mormânt al unei aristocrate de neam germanic descoperit până în prezent pe teritoriul României. Datând din a doua jumătate a secolului V d.H., situl funerar conturează existența unui centru de putere est-germanic în zona Transilvaniei. Deși descoperirea a fost făcută în 1996, tezaurul prințesei Franziska - cum i-au spus arheologii - nu a fost expus niciodată.

Click pentru a mari
"Mormântul prințesei gepide Franziska este o descoperire excepțională, la care și-au adus contribuția arheologi, antropologi, fizicieni, restauratori de metale și textile", afirmă prof. univ. dr. Mihai Bărbulescu

Dublă premieră

Mormântul de la Turda este cea mai importantă descoperire a istoricului Mihai Bărbulescu, în peste 34 de ani de carieră. În 1996, el coordona săpăturile în Castrul Legiunii a V-a Macedonica de la Potaissa (Turda). Mormântul a fost găsit întâmplător, dar, din primul moment, arheologii și-au dat seama că este special.

"Am făcut toate observațiile de rigoare și, în plus, am filmat pas cu pas efectuarea săpăturilor. Ceea ce, la vremea respectivă, era o premieră", precizează profesorul.

Inventarul pieselor a demonstrat că este vorba despre cel mai bogat mormânt de femeie gepidă descoperit pe teritoriul României. "Au mai fost găsite două morminte datând din aceeași perioadă, la Apahida, dar acestea aparțin unor bărbați. Lor li se acorda mai multă atenție, fiind înmormântați cu mai multe obiecte, între care - pe lângă podoabe - piese de îmbrăcăminte și de la harnașament, lucrate în aur și placate cu pietre semiprețioase", explică Mihai Bărbulescu.

Nouă ani de așteptare

În mormântul de la Turda au fost găsite obiecte care nu se purtau zilnic: cercei, brățări și fibule din aur și argint, ornate cu pietre semiprețioase, dar și o oglindă și un pieptene de os.

Descoperirea le-a fost prezentată specialiștilor români în 1998, în cadrul unui simpozion organizat la Cluj-Napoca, iar, ulterior, profesorul Bărbulescu a ținut prelegeri pe această temă la universități din Berlin, Bruxelles, Roma și Messina.

Publicul nu a avut încă ocazia să admire piesele tezaurului, care se află la Muzeul de Istorie din Turda, deoarece această instituție este închisă, pentru renovare, încă din 1997! "Tezaurul nu poate fi expus decât după ce descoperirea va fi făcută publică. Momentan se lucrează la o carte, care sperăm să fie lansată în cursul acestui an", a mai spus profesorul Bărbulescu.

În curând va fi redeschis și Muzeul de Istorie de la Turda, așa că există toate șansele ca prințesa Franziska să-și dezvăluie, în sfârșit, secretele.

Muzeul mai are nevoie de 600.000 de euro!

Consolidarea Palatului Voievodal - clădirea în care funcționează Muzeul de Istorie din Turda - a fost finanțată de Ministerul Culturii, rămânând ca în cursul acestui an să fie realizate lucrările de conservare, restaurare și punere în valoare. Pentru acestea este nevoie, însă, de aproximativ 600.000 de euro, bani pe care responsabilii Muzeului speră să-i obțină de la Ministerul Culturii, Consiliul Județean și Consiliul Local Turda. "Sperăm ca în curând să putem deschide măcar parterul", a declarat, pentru CLUJEANUL, Claudia Luca, directorul Muzeului de Istorie din Turda.

Urme puține ale gepizilor

În drumul lor spre Apus, popoarele migratoare - goți, huni, gepizi, avari, slavi, pecenegi sau tătari - au străbătut actualul teritoriu al României între secolele IV și XIII, controlându-l temporar din punct de vedere politic și întârziind închegarea unor formațiuni statale de anvergură ale autohtonilor romanici.

După destrămarea statului hunic (454), dominația asupra Daciei a fost preluată de gepizi, populație germanică ce jucase rolul principal în înfrângerea urmașilor lui Attila și care avea centrul puterii tot în Panonia, ca și hunii. Până la înfrângerea și alungarea lor de către avari, în 567, gepizii nu au lăsat prea multe urme pe teritoriul României. Totuși, au fost descoperite câteva morminte care atestă prezența lor în Transilvania: la Noșlac (județul Alba), Bandu de Câmpie (județul Mureș), Fundătura și Apahida (județul Cluj) și, mai nou, la Turda.

Piesele celorlalte morminte, la Budapesta și București

Celelalte două morminte datând din perioada ocupației gepide au fost descoperite în zona Apahida: primul - la sfârșitul secolului XIX, iar al doilea - în 1968. Piesele din primul mormânt se află la Budapesta, iar cele din al doilea - la Muzeul de Istorie din București. Fiind vorba de bărbați, mormintele de la Apahida au avut un inventar mult mai bogat decât cel al prințesei Franziska.

Acest articol a fost văzut de 5122 ori.

*
115 puncte din 30 voturi

Notați acest articol

  
1 2 3 4 5
 

Trimite unui prieten

Tipărește

Alte articole scrise de Elena NICOLAE
Clujeanul Meu!

Bine ai venit, Vizitatorule!

Autentifica-te:
Email:
Parola:
Ai uitat parola? Click aici!
Nu ai cont? Click aici pentru a-l crea.

 

COPYRIGHT © 2003-2006 PubliMedia International SA

Site realizat de Arxia