10.000 de euro dacă eşti norocos. 50.000 de euro dacă n-ai nicio recomandare. Acestea sunt sumele pe care ajung să le plătească avocaţii stagiari dacă vor să profeseze la Cluj-Napoca. Asta dacă nu cumva e vorba de domnişoare care arată foarte bine ori de copii de avocaţi sau magistraţi.

Ce e însă şi mai senzaţional e faptul că, deşi mai toţi profesioniştii din justiţie ştiu de existenţa acestei taxe ilegale, nici Baroul Cluj şi nici procurorii clujeni n-au primit nicio sesizare în acest sens!

CLUJEANUL a făcut un experiment. Pretinzând că este un avocat stagiar care îşi caută maestru, reporterul a sunat câteva zeci de avocaţi din Baroul Cluj. Răspunsurile primite vorbesc de la sine despre amploarea pe care acest fenomen o are.

Mai întâi, însă, iată ce spune legea. Dacă eşti cetăţean român, ai luat examenul de licenţă la o facultate de drept şi ai o starea de sănătate adecvată poţi participa la examenul de intrare în Barou. Dacă la examen obţii media 7 şi, la fiecare disciplină în parte (Drept Civil, Drept Penal, Procedură Civilă, Procedură Penală şi legislaţia profesiei) obţii minim 6, uşile îţi sunt deschise pentru a deveni un mare avocat. Lucrurile, expuse de către decanului Baroului Cluj, Stanca Gidro, par foarte simple.

Există, totuşi, o problemă. Trebuie să găseşti un avocat care să te primească stagiar. Când te gândeşti că Baroul Cluj are aproximativ 600 de avocaţi, parcă nu ţi-e frică însă că n-ai putea găsi un maestru. Din start însă numărul acestora se înjumătăţeşte, pentru că nu pot fi maeştri decât avocaţii care şi-au exercitat profesia cel puţin 6 ani. Aşadar, în discuţie mai rămân aproximativ 300 de avocaţi.

Reporterul CLUJEANULUI a sunat la câţiva zeci dintre aceştia, pretinzând că este absolvent de Drept, cu nota 9 la licenţă şi că a trecut şi examenul de intrare în barou. "Bună ziua, mă numesc Popescu, am terminat Facultatea de Drept la UBB anul trecut, am luat şi examenul de intrare în Barou şi vreau să vă întreb dacă primiţi stagiari", a repetat de câteva zeci de ori la telefon reporterul CLUJEANULUI. Nu s-a ales decât cu nişte promisiuni vagi. Dar şi cu nişte declaraţii care nu au nevoie de prea multe comentarii.

"Ştim că se practică perceperea de taxe de către avocaţi. Toată lumea ştie. Aşa se intră în Barou, aşa se intră în magistratură, aşa se intră în notariat. Toată lumea zice că aşa se întâmplă, dar nu există sesizări", afirmă, la un moment dat, avocat Ana Lupu. "Din ce ştiu eu, toţi cer", spune alt avocat, Mariana Popa. "La proşti le cerem bani, la deştepţi nu le cerem. Îi punem să facă bani şi apoi le dăm şi lor", explică, mai "detaliat", avocat Ioan Baras.

Poziţia oficială? "Eu nu pot să ştiu dacă sunt sau nu avocaţi care cer sau nu taxă. Oricum este clar că marea majoritate nu cer. Am auzit poveşti la modul în care aţi auzit şi voi, deci nu în sensul că avocatul cutare cere bani, ci <<se cer bani>>, în general", a declarat Stanca Gidro, decanul Baroului Cluj. Aceasta a precizat că nu a existat nicio sesizare la Barou în legătură cu persoanele care cer această taxă. "Există sancţiuni pentru aşa ceva. Există abaterea disciplinară cu sancţiune care merge până la excludere", a detaliat Gidro, care nu exclude, totuşi, existenţa acestei practici. "Tot timpul au fost zvonuri. Eu nu pot să spun categoric că nu ar exista avocaţi care nu cer anumite sume", spune ea.

Aşadar, recapitulăm:.. Taxa de intrare în avocatură există, dar nimeni nu o percepe. Sau. Taxa de intrare în avocatură nu există, dar stagiarii o plătesc. Sau. Avocaţilor stagiari "li se cer bani", dar niciun avocat anume "nu a cerut bani". Simplu, nu? Dacă nu aţi înţeles ceva vă recomandăm un avocat...

În privinţa intrării în avocatură pe baza relaţiilor de rudenie, Stanca Gidro (foto) a declarat: "Asta este o aberaţie. Oriunde este aşa. Ce, la medici nu este la fel? E normal să fie aşa. Fiica mea la un an se juca cu dosare". La un moment dat, în Baroul Cluj se intra chiar fără examen de admitere. "Înainte de '95, copii avocaţilor puteau să intre în Barou pe bază de interviu. Mi se pare normal, că părintele are grijă de el. Acum însă se dă examen", a mai spus decanul Baroului Cluj.

Conform zvonurilor şi bârfelor din justiţia clujeană, pentru ca un stagiar să-şi găsească maestru există trei posibilităţi: 1. Să te fii născut într-o familie de avocaţi, procurori sau judecători. 2. Să dispui de o sumă cuprinsă între 10.000 şi 50.000 de euro. 3. Să fii o fată frumoasă dispusă la compromisuri sexuale. Printre cei mai mari susţinători ai acestor teze sunt adepţii Baroului Constituţional, structură paralelă şi concurentă a Baroului Cluj în care, intrarea se face pe baza examenului de licenţă şi a unui concurs, fără a fi nevoie de semnătura unui avocat cu experienţă. Raţiunea de existenţă a acestui barou este tocmai dificultatea de a intra în breasla avocaţilor. "Aceste trei modalităţi sunt singurele prin care poţi intra în avocatură", declară Tiberiu Kovacs, prodecanul Baroului Constituţional Cluj, care acuză că accederea în avocatură nu are la bază competenţa profesională, ci sistemul de pile, relaţii şi cunoştinţe.

Ana Lupu: Din păcate nu pot să vă primesc, pentru că am deja doi stagiari.

- Aţi putea să-mi recomandaţi pe cineva? Dar dacă se poate, să fie cineva care nu percepe taxă pentru a mă lua stagiar.

- Nu ştiu să vă spun, pentru că nu ştiu cine nu cere taxă. Ştim că se practică perceperea de taxe de către avocaţi. Toată lumea ştie. Aşa se intră în Barou, aşa se intră în magistratură, aşa se intră în notariat. Toată lumea zice că aşa se întâmplă, dar nu există sesizări. Sunt colegi de-ai mei care chiar au nevoie de oameni şi nu percep taxe. Sunt şi colegi care cer. Dumneavoastră v-a cerut cineva?

- Despre cine e vorba?

- Despre el ştim de mulţi ani.

- Şi despre el ştiam.

- Despre ea nu ştiu nimic. În orice caz, nu există sesizări. Atâta timp cât nu există, noi nu avem ce face. Aud că cineva a fost la cutare şi cutare, avocaţi care i-au cerut bani, dar nimeni nu sesizează.

- Îmi pare rău că se întâmplă astfel de chestii. Am auzit şi ştim cine le practică, dar toţi care vin la noi păstrează tăcerea. Nimeni nu vrea să facă sesizare. Şi cei care procedează astfel zic că iau, pe undeva se recunoaşte. Toată lumea zice că aşa se intră în avocatură, magistratură şi notariat. De ce nu se reglementează acest lucru nu ştiu. Acuma nu pot să vă iau, dar, totuşi, pentru anul viitor v-aş putea lua. Eu nu cer bani, eu am luat băieţi săraci pentru că aceştia lucrează şi sunt în stare să facă totul pentru tine.

Mariana Popa: Nu am decât 5 ani de experienţă şi nu pot. La început am luat pentru că era interesul foarte mare. Nu am putut să iau pe cine aş fi dorit să lucreze cu mine, ci a trebuit să-l iau pe fiul lui Pop Ionică, fostul preşedinte al Judecătoriei Cluj. Am intrat deodată în avocatură. Şi dânsul a prins mai târziu o stagiară cu care a şi stabilit relaţii foarte strânse.

- Foarte greu pentru că nu am garanţia că nu vă cer bani.

- Cam cât la sută cer bani?

- Nu este vorba despre cât la sută. Din ce ştiu eu toţi cer.

- Are rost să mă duc din uşă în uşă?

- Am bătut şi eu la uşile altora. Majoritatea fie îşi iau copiii, fie deja au aranjat ceva. Este vorba despre nişte bani negri, nişte bani care se dau aşa... tacit. Atunci e foarte greu. Aţi intrat la mine în birou şi aşteptaţi să vă iau banii. Vă iau şi după aia ce? Plecaţi de aici şi... Sunt puţini care am înţeles că au nevoie de oameni şi iau fără bani. Ei fie că şi-au făcut plinul, deşi se pare că plinul nu se face niciodată...

- Da. El are 5-6 colaboratori.

- Am auzit că şi doamna Gidro ia bani.

- Păi de la cap se împute peştele. De asta nimeni nu se sesizează din interior, dar toată lumea vorbeşte. Credeţi că nu se ştie... Toată lumea vorbeşte, dar nimeni nu sesizează. Oricând s-ar putea afla, la oricare avocat.

Paul Vasilescu (foto), decanul Facultăţii de Drept din cadrul UBB

Florin Stretean, profesor de Drept Penal la Facultatea de Drept din cadrul UBB

Tiberiu Kovacs, prodecanul Baroului Constituţional Cluj