de Laura LAURENTIU

Sistemul centralizat de furnizare a agentului termic din Dej este, practic, desfiinţat.
Până la această oră, au fost debranşate de la reţeaua centralizată 9.200 din cele 9.700 de apartamente.

Reprezentanţii Primăriei estimează că, până la iarnă, vor rămâne cel mult 200 de familii care nu se vor debranşa.
"Apăi, nu să ştie cum va fi. Primaru' o trecut pe aci acu' vreo două săptămâni şi o zis că încearcă iarna asta să ne dea căldură de la microcentrală. Sau măcar de la două cazane. Pe urmă, ce-o fi, o fi. Că în blocurile astea două nici nu poate fi vorba de centrale proprietate. La cât îs de scumpe...", spune, plin de of, un locatar din cele două blocuri de gasornieră G, din Dej.

La fel ca şi vecinii lui, ştie foarte bine că îl aşteaptă o iarnă fără căldură în casă, dar pare resemnat. "Ne-om încălzi la reşou, ce-om face?".

INVESTIŢII GREŞITE

Camerele în care locuiesc cele 157 de familii sunt cât o cutie de chibrituri.
Când s-au construit, garsonierele erau destinate adăpostirii temporare a "şantieriştilor" care ridicau blocurile dimprejur.
Nu s-a gândit nimeni că, mai târziu, vor fi locuite de familii cu copii.

O centrală termică aproape nici nu ar încăpea în interiorul unui astfel de "apartament". Cu toate astea, de bine, de rău, iarna, locatarii aveau căldură de la centrala de lângă bloc.
Din păcate, "binele" e pe cale de a dispărea.

În Dej, problemele legate de încălzire au început prin 1999. Atunci, fosta Regie Autonomă de Gospodărire Comunală şi Locativă s-a împărţit în cinci firme diferite.
Una dintre ele, SC Termia SA, avea ca "obiect de activitate" producerea şi distribuirea energiei termice în oraş.

"S-au făcut investiţii destul de mari atunci, cam 5-6 miliarde în banii de acum, dar părerea mea este că s-a pornit invers. Trebuia început cu contorizarea fiecărui apartament şi nu cu modernizarea canalizării şi înlocuirea reţelei de transport", spune actualul primar al Dejului, Ioan Ungur.

ÎNCEPUTUL SFÂRŞITULUI

Un an mai târziu, la un control atent, s-a descoperit că SC Termia înregistra pierderi lunare de aproximativ 1,5 miliarde de lei.
Pentru a se stabili motivul, s-a făcut un studiu de către un institut de specialitate din Bucureşti.

S-a aflat astfel că sistemul de producere şi distribuţie a energiei termice a fost prost dimensionat.
"Când l-au făcut, au ţinut cont de perspectiva dezvoltării cartierelor. Dar acestea nu s-au dezvoltat cum era de aşteptat, aşa că se înregistrau pierderi peste pierderi", explică primarul.

Dejenii au început să se prindă că dau banii pe apa Sâmbetei şi, cum preţurile la gigacalorie creşteau încetul cu încetul, au început să se debranşeze de la SC Termia.

"De trei ani am centrală proprie şi e foarte convenabil. M-a costat 42 de milioane pentru două camere, pentru că, atunci când am pus-o, vecinii nu aveau centrale şi a trebuit să plătesc şi ţeava pe care am adus-o de la gaz. Da' acum mai îmi dau oamenii, cum se leagă, câte 2-300.000 pe lună. Nu mai sunt mulţi fără. La noi în bloc, din 42 de apartamente, dacă sunt şase fără centrală", povesteşte Grigore Câmpian, de pe strada Kogălniceanu.

LA VÂNZARE

De altfel, în acest moment, în Dej mai există doar 500 - din 9.700 - de apartamente nedebranşate de la SC Termia.

"Există 17 centrale de scară în oraş, dar oamenii se debranşează şi de la astea. Nu mai vor să audă de Termia. Aşa că ne-am gândit să vindem microcentralele asociaţiilor de locatari, ca să nu mai fie nevoiţi să îşi cumpere propriile centrale termice. Ar ieşi cam la 15-17 milioane de apartament", explică primarul Ioan Ungur.

El consideră că ar fi o investiţie rentabilă pentru localnici, deoarece "nu şi-ar deranja casa pentru a instala centrala şi, în plus, centrala de scară funcţionează la randamentul maxim".

Până acum, însă, un singur bloc şi-a anunţat intenţia de a avea propria centrală de scară. Restul aşteaptă iarna cu deja obişnuitele microcentrale termice. Sau cu învechitele reşouri.

SITUAŢIE SIMILARĂ LA GHERLA. O situaţie similară se înregistrează la Gherla, unde mai funcţionează doar două centrale termice, care asigură apa caldă. Potrivit primarului Nicolae Pop, în perioada următoare şi acestea urmează să fie închise şi să treacă în conservare.
"Debranşările au început în urmă cu doi ani, din cauza cheltuielilor ridicate la întreţinere", a declarat Nicolae Pop. Peste 4.700 de apartamente au fost debranşate, din care mai mult de 3.000 au deja microcentrale proprii sau de scară.
RAGCL, regia de gospodărie din Gherla, nu va fi însă desfiinţată, pentru că îşi va dezvolta celelalte domenii de activitate, legate de apă şi canalizare.


URMEAZĂ CLUJUL? La Cluj-Napoca, fenomenul e mai discret, dar îşi face simţită prezenţa tot mai mult. Numai anul acesta au fost înregistrate aproximativ 7.000 de cereri de debranşare, numărul clujenilor care au renunţat la serviciile RAT ridicându-se la 30.000, din totalul iniţial de abonaţi de aproximativ 83.000.