Un român onest se poate întreba - cu o naivitate vecină cu prostia - ce-i mână-n luptă pe politicienii noştri? De ce atât de multe scandaluri şi ameninţări, coaliţii făcute şi desfăcute, negocieri şi para-negocieri? La ce bun atâta bătaie de cap, de vreme ce un salariu de ministru sau de parlamentar nu depăşeşte câteva zeci de milioane de lei - deci cu mult mai puţin decât un salariu de manager la o firmă importantă? Ce om capabil şi-ar lăsa de izbelişte afacerile ca să se apuce de politică? Să fie, oare, un partid - de preferinţă, unul aflat la putere - o afacere mai bună decât oricare alta? Ei, bine, se pare că da. Cifrele seci, care fac abstracţie de gargara demagogică, trădează acest fapt.

Statisticile publicate de revista BUSINESS Magazin pentru anul trecut, pe baza rapoartelor realizate de Alfacont Mediatrack privind sumele investite în publicitatea din presa scrisă în perioada ianuarie-noiembrie 2004, relevă un fapt uimitor: Uniunea PSDĂPUR a plătit, în ziarele centrale şi locale, publicitate în valoare de aproape 5 milioane de euro. Cifra exactă: 4.922.331 euro (dintre care 2.985.651 numai PSD, iar 1.936.680, Uniunea PSDĂPUR).

Cine se situează pe poziţiile imediat următoare? Doi giganţi ai business-ului: operatorii de telefonie mobilă Orange şi Mobifon (Connex), cu 3.799.121, respectiv 2.612.135 euro. Aşadar, partidul aflat la putere în România îşi poate permite publicitate în valoare de aproape 5 milioane de euro, mai mult decât două companii private care au cifre de afaceri uriaşe (spre 600 de milioane de euro, fiecare), un profit pe măsură şi care - vreau să sper că fără o legătură directă cu problema aflată în discuţie - se numără printre cei mai importanţi contributori la bugetul de stat.

Pe de altă parte, analizând aceleaşi cifre, devine clar de ce, după o "cură de slăbire" în opoziţie, foamea de bani e atât de mare: cu o modestă sumă de 1.400.497 euro (adunată din trei surse: bugetele PD, al PNL şi cel al PNL-PD), Alianţa "D.A." nu intră nici măcar în topul primilor zece beneficiari de publicitate în presa scrisă.

Iată, aşadar, ce se află în spatele spectacolului jenant pe care ni l-au oferit toate partidele din România în ultimele luni (şi de unde vine, de exemplu, îndârjirea cu care se agaţă de putere un partid-firmă, cum este PUR): bătălia politică este şi va rămâne cea mai degradantă (şi, totodată, profitabilă) manifestare a democraţiei.