Întinzându-se pe o suprafaţă de 5.200 de metri pătraţi, termele fac parte din castrul pe care Legiunea a V-a Macedonica l-a construit la Potaissa începând cu anul 170 d.Hr., în timpul domniei împăratului Marcus Aurelius.

De la începutul săpăturilor arheologice, construcţia s-a prefigurat a fi foarte mare. Zidurile erau foarte groase - de 1,5 metri, făcute special pentru a susţine bolţi de beton roman. "E foarte probabil să fi fost una din construcţiile castrului care au rezistat cel mai mult în picioare, până prin secolele XVIII-XIX", explică prof. dr. Mihai Bărbulescu (foto), de la Facultatea de Istorie a UBB.

Băile romane au fost construite din piatră de la Sănduleşti şi din cărămidă şi erau folosite exclusiv de cei 5.000 de militari ai Legiunii Macedonica.

Săpăturile arheologilor clujeni au relevat un ingenios sistem de realizare a bolţilor, pentru care s-a folosit un cofraj din tuburi de ceramică.

Până în prezent, a fost dezvelită "palestra", sala pentru exerciţii fizice. "Înainte de a intra aici, romanii îşi ungeau corpul cu uleiuri. <Palestra> era o sală cu nisip pe jos unde romanii alergau, săreau, se dădeau peste cap, făceau tot felul de exerciţii ca să transpire bine şi să se umple de nisip. Acesta era pe post de săpun. Combinaţia nisip-ulei o rădeau de corp cu un cuţit curb, din bronz, numit <strigilis>. După care începea îmbăierea propriu-zisă", explică profesorul Bărbulescu.

Arheologii au descoperit şi câteva sculpturi care decorau termele şi care reprezentau unele divinităţi romane: bustul de marmură al lui Hercules şi capul unei statui de dimensiuni foarte mari care îl înfăţişează pe zeul Serapis, "împrumutat" de romani de la egipteni.

"Am mai găsit şi statui speciale de la fântânile latrinelor: un delfin şi un leu din gura cărora curgea apă în permanenţă. Băieţii aveau obiceiul să se spele pe mâini când foloseau latrinele. Apa era adusă dinspre Copăceni, nefiind suficientă cea din fântânile castrului", dă istoricul un exemplu despre ce însemna civilizaţia romană.

Fiecare oraş roman avea cel puţin o baie, preţul de intrare fiind extrem de mic. Bărbaţii şi femeile nu se îmbăiau împreună. Dacă termele nu erau construite cu separeuri, atunci femeile se îmbăiau dimineaţa, iar bărbaţii după-amiaza.

Cuvântul "terme" vine din grecescul "thermos" care înseamnă "fierbinte". Termele erau un complex de bazine cu apă de diferite temperaturi, saună, bazin de înot, sală de masaj şi grădini. Băile erau locul în care romanii se îmbăiau, dar şi locul unde se aflau veşti, citeau, ele fiind similare unui club modern din ziua de azi. "Probabil că soldaţii legiunii de la Turda nu stăteau prea mult în terme, având alte lucruri de făcut, dar se ştie că unii împăraţi romani se îmbăiau şi de 10-15 ori pe zi", spune Mihai Bărbulescu.

În anul 168 d.Hr., împăratul Marcus Aurelius a transferat la Potaissa Legiunea a V-a Macedonica, întărind astfel apărarea Daciei nordice. Doi ani mai târziu, legiunea începe construirea unui impunător castru, care se va întinde în partea sud-vestică a oraşului, pe ceea ce azi se cheamă Dealul Cetăţii. Castrul are o suprafaţă de 23 de hectare, cea mai importantă clădire a sa fiind cea a comandamentului.

"Clădirea comandamentului este neobişnuit de mare (circa un hectar - n.r.). Nu avem o explicaţie pentru acest lucru. O explicaţie ar fi ca la etajul clădirii să fi fost locuinţa comandatului, dar, totuşi, sunt slabe şanse", spune profesorul Bărbulescu. Romanii au ocupat castrul până în anul 270, când Legiunea s-a retras din Dacia.