RETEAUA DE ZIARE LOCALE MEDIAPRO:
BĂNĂȚEANUL
BIHOREANUL
CLUJEANUL
HUNEDOREANUL
IEȘEANUL
SIBIANUL

  Un saptamanal MediaPro, auditat BRAT                          Numarul - Pana in 20
ȘTIRI
 
Publicitate
Contactati redactia!
Forum si mesaje
Arhiva CLUJEANUL
Despre noi
Link-uri interesante
Site-uri MediaPro
Mica Publicitate
   
Prima pagina a saptamanalului CLUJEANUL si coperta revistei ProTV Magazin, in variantele tiparite




    SECȚIUNI SPECIALE
 
 
Caută:     
FAPT DIVERS
BĂILE LEGIUNII

14 Septembrie 2004
Click pentru a mari
Arhelogii clujeni au săpat în zona "prefurniului" - mai pe înțeles în "camera cazanelor", locul unde se afla cuptorul pe care erau încălzite cazanele cu apă
FOTO: Arhiva personală Mihai Bărbulescu

"De 11 campanii săpăm aici. În sfârșit, le putem da limitele, cu aproximație. Indiscutabil, sunt cele mai mari terme romane cunoscute în Dacia", spune profesorul universitar Mihai Bărbulescu, specialist în arheologie romană, care de 34 de ani sapă la castrul roman de la Potaissa (Turda).

Întinzându-se pe o suprafață de 5.200 de metri pătrați, termele fac parte din castrul pe care Legiunea a V-a Macedonica l-a construit la Potaissa începând cu anul 170 d.Hr., în timpul domniei împăratului Marcus Aurelius.

Click pentru a mari

Ziduri groase

De la începutul săpăturilor arheologice, construcția s-a prefigurat a fi foarte mare. Zidurile erau foarte groase - de 1,5 metri, făcute special pentru a susține bolți de beton roman. "E foarte probabil să fi fost una din construcțiile castrului care au rezistat cel mai mult în picioare, până prin secolele XVIII-XIX", explică prof. dr. Mihai Bărbulescu (foto), de la Facultatea de Istorie a UBB.

Băile romane au fost construite din piatră de la Săndulești și din cărămidă și erau folosite exclusiv de cei 5.000 de militari ai Legiunii Macedonica.

Săpăturile arheologilor clujeni au relevat un ingenios sistem de realizare a bolților, pentru care s-a folosit un cofraj din tuburi de ceramică.

"Palestra" și statui

Până în prezent, a fost dezvelită "palestra", sala pentru exerciții fizice. "Înainte de a intra aici, romanii își ungeau corpul cu uleiuri. <Palestra> era o sală cu nisip pe jos unde romanii alergau, săreau, se dădeau peste cap, făceau tot felul de exerciții ca să transpire bine și să se umple de nisip. Acesta era pe post de săpun. Combinația nisip-ulei o rădeau de corp cu un cuțit curb, din bronz, numit <strigilis>. După care începea îmbăierea propriu-zisă", explică profesorul Bărbulescu.

Arheologii au descoperit și câteva sculpturi care decorau termele și care reprezentau unele divinități romane: bustul de marmură al lui Hercules și capul unei statui de dimensiuni foarte mari care îl înfățișează pe zeul Serapis, "împrumutat" de romani de la egipteni.

"Am mai găsit și statui speciale de la fântânile latrinelor: un delfin și un leu din gura cărora curgea apă în permanență. Băieții aveau obiceiul să se spele pe mâini când foloseau latrinele. Apa era adusă dinspre Copăceni, nefiind suficientă cea din fântânile castrului", dă istoricul un exemplu despre ce însemna civilizația romană.

Fiecare oraș roman avea cel puțin o baie, prețul de intrare fiind extrem de mic. Bărbații și femeile nu se îmbăiau împreună. Dacă termele nu erau construite cu separeuri, atunci femeile se îmbăiau dimineața, iar bărbații după-amiaza.

Click pentru a mari
Încălzirea termelor se făcea prin circularea aerului cald pe sub planșeele situate deasupra unor stâlpi și prin pereții dubli

Cluburi romane

Cuvântul "terme" vine din grecescul "thermos" care înseamnă "fierbinte". Termele erau un complex de bazine cu apă de diferite temperaturi, saună, bazin de înot, sală de masaj și grădini. Băile erau locul în care romanii se îmbăiau, dar și locul unde se aflau vești, citeau, ele fiind similare unui club modern din ziua de azi. "Probabil că soldații legiunii de la Turda nu stăteau prea mult în terme, având alte lucruri de făcut, dar se știe că unii împărați romani se îmbăiau și de 10-15 ori pe zi", spune Mihai Bărbulescu.

Castrul de la Potaissa

În anul 168 d.Hr., împăratul Marcus Aurelius a transferat la Potaissa Legiunea a V-a Macedonica, întărind astfel apărarea Daciei nordice. Doi ani mai târziu, legiunea începe construirea unui impunător castru, care se va întinde în partea sud-vestică a orașului, pe ceea ce azi se cheamă Dealul Cetății. Castrul are o suprafață de 23 de hectare, cea mai importantă clădire a sa fiind cea a comandamentului.

"Clădirea comandamentului este neobișnuit de mare (circa un hectar - n.r.). Nu avem o explicație pentru acest lucru. O explicație ar fi ca la etajul clădirii să fi fost locuința comandatului, dar, totuși, sunt slabe șanse", spune profesorul Bărbulescu. Romanii au ocupat castrul până în anul 270, când Legiunea s-a retras din Dacia.

Acest articol a fost văzut de 7137 ori.

*
120 puncte din 34 voturi

Notați acest articol

  
1 2 3 4 5
 

Trimite unui prieten

Tipărește

Alte articole scrise de Laura LAURENTIU
Clujeanul Meu!

Bine ai venit, Vizitatorule!

Autentifica-te:
Email:
Parola:
Ai uitat parola? Click aici!
Nu ai cont? Click aici pentru a-l crea.

 

COPYRIGHT © 2003-2006 PubliMedia International SA

Site realizat de Arxia