RETEAUA DE ZIARE LOCALE MEDIAPRO:
BĂNĂȚEANUL
BIHOREANUL
CLUJEANUL
HUNEDOREANUL
IEȘEANUL
SIBIANUL

  Un saptamanal MediaPro, auditat BRAT                          Numarul - Pana in 20
ȘTIRI
 
Publicitate
Contactati redactia!
Forum si mesaje
Arhiva CLUJEANUL
Despre noi
Link-uri interesante
Site-uri MediaPro
Mica Publicitate
   
Prima pagina a saptamanalului CLUJEANUL si coperta revistei ProTV Magazin, in variantele tiparite




    SECȚIUNI SPECIALE
 
 
Caută:     
ORAȘUL
AMINTIRI DESPRE CLUJ

29 Martie 2007

Clujenii care vor să știe cum arăta orașul lor din primii ai ai inventării fotografiei și până în prezent vor găsi ceea ce caută în albumul pe care îl pregătește revista "Tribuna" și istoricul Tudor Sălăgean. "Cluj, Kososvar, Klausemburg, un album istoric" - așa va fi denumit volumul care va cuprinde aproximativ 500 de poze inedite cu străzile, parcurile, clădirile și bisericile capitalei Transilvaniei.

Cea mai veche poză a fost făcută acum 148 de ani, iar cele mai noi vor fi făcute anul acesta, până pe data 1 iunie, când albumul va vedea lumina tiparului. Textele care vor însoți imaginile vor fi redactate în 5 limbi: română, engleză, franceză, germană și maghiară. CLUJEANUL vă prezintă, în avanpremieră, câteva dintre cele mai inedite imagini ale orașului de pe vremea bunicilor.

Click pentru a mari

Parcul central al Clujului

Așa arăta "parcul mare" în 1859. Istoria parcului central este legată de Asociația de Binefacere a Femeilor, care, în 1827, a închiriat terenul - pe atunci pustiu - cu scopul de a înființa un loc de recreație. În 1838, activitatea de administrare a parcului a fost preluată de Comisia Orășenească pentru Parc. Parcul a fost deschis publicului la începutul anilor 1830, având inițial numele de Népkert (Parcul Poporului). Asociația Parcului, care a preluat îngrijirea parcului în 1865, a organizat aleile, a săpat lacul și a construit pavilionul de muzică. În 1871, Asociația de Patinaj a închiriat lacul din parc și în 1877 a construit un pavilion de lemn pe insula din mijloc.

În perioada postcomunistă, parcul nu a mai beneficiat de investiții serioase. În momentul de față, este în derulare procedura de organizare a unei licitații internaționale pentru amenajarea sediului Filarmonicii clujene pe locul fostului cazino.

Click pentru a mari

Cea mai veche stradă atestată

În 2007, în fața sediului central al Poștei se află strada Regele Ferdinand. Înainte de 1872, în aceeași locație se afla limita cetății vechiului oraș sau, mai exact, Turnul Porții Podului. Pe această poartă a intrat Mihai Viteazul, împreună cu generalul Basta, după victoria de la Gurăslău. Podul a fost ridicat în secolul al XV. Vechiul nume al acestei străzi era Platea Pontis ("ulița podului"), ea fiind prima stradă clujeană atestată documentar, înca din anul 1361. Întreținut de breasla lăcătușilor, turnul Porții Podului străjuia podul peste canalul Morii, limita nordică a orașului propriu-zis. În spațiul dintre Canalul Morii și albia Someșului a fost interzisă ridicarea de construcții, pentru a nu obstrucționa vizibilitatea celor care apără zidurile orașului. Incinta fortificată a Clujului era înconjurată de 18-22 de turnuri, mai importante fiind cele care străjuiau cele 4 porți principale ale orașului și, de asemenea, Turnul Croitorilor, care apăra cel mai expus dintre colțurile incintei fortificate, cel de sud-est.

Click pentru a mari

Un turn în plus

Turnul bisericii Sfântul Mihail a fost ridicat între anii 1834 și 1863, detaliile sale încercând să le imite pe cele autentic gotice ale bisericii propriu-zise. Dimensiunile și amplasarea turnului prejudiciază, în bună masură, proporțiile edificiului medieval. La sfârșitul secolului XIX, zona centrală a Clujului era străbătută de un tramvai cu aburi, ale cărui șine sunt vizibile în fotografie, și care înlocuia mai vechiul tramvai tras de cai. Șinele de tramvai au fost îndepărtate la începutul secolului XX.

Click pentru a mari

Calvaria rezistă de secole

La începutul secolului XIX, nava bisericii Calvaria a fost demolată, corul fiind folosit drept capelă până la ridicarea, în 1896, a navei neogotice existente și astăzi. Este vizibil relieful romanic de pe zidul sud-estic al bisericii, înfățișând un leu culcat, singurul element păstrat de la biserica abației întemeiate de regele Ladislau I cel Sfânt, în secolul al XI. Mănăstirea benedictină de la Cluj-Mănăștur este cea mai importantă instituție de acest fel din istoria Transilvaniei medievale. În 1222, papa Honorius al III-lea a acordat abatelui conventului benedictin de la Cluj-Mănăștur dreptul de a purta mitra și inelul, atribute episcopale.

Click pentru a mari

Un portal-pelerin

Portalul monumental al bisericii Sfântul Mihail (aflat astăzi în fața bisericii Sf. Petru din cartierul Mărăști) a fost realizat între anii 1743-1747 de către sculptorul Johann König. Deasupra arcadei portalului este reprezentat Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, avându-i la stânga sa, în ordine, pe Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Sebastian și Sfântul Francisc de Assisi, iar la dreapta pe Sfântul Ioan Evanghelistul, Sfântul Rochus și Sfântul Ioan Nepomuk. Acest valoros ansamblu baroc se află, în prezent, într-o stare avansată de degradare, la fel ca statuia Sfânta Maria Protectoarea, situată astăzi în fața altarului aceleiași biserici Sfântul Petru, care este cel mai vechi monument public al orașului Cluj.

Acest articol a fost văzut de 2484 ori.

*
110 puncte din 24 voturi

Notați acest articol

  
1 2 3 4 5
 

Trimite unui prieten

Tipărește

Alte articole scrise de Remus FLORESCU
Clujeanul Meu!

Bine ai venit, Vizitatorule!

Autentifica-te:
Email:
Parola:
Ai uitat parola? Click aici!
Nu ai cont? Click aici pentru a-l crea.

 

COPYRIGHT © 2003-2006 PubliMedia International SA

Site realizat de Arxia