Un banal timbru lipit pe cerul gurii sau o capsulă de antibiotic ţinută sub limbă îi face să "zboare" preţ de câteva minute. Imaginaţia unor tineri clujeni nu cunoaşte margini atunci când trebuie să-şi găsească un substitut de drog, fie că inhalează benzină sau fumează coji de banane fierte în acetonă sau vodcă şi uscate. O recunosc şi medicii de la Clinica de Psihiatrie Pediatrică cu Comportament de Toximanii, unde o bună parte dintre pacienţii care fost trataţi în vara acestui an erau dependenţi de aurolac şi consumau diferite medicamente combinate cu alcool. Efectele consumului unor astfel de "substitute" sunt uneori la fel de grave ca ale drogurilor clasice.

În perioada mai-iulie 2007, aproape 300 de adolescenţi au ajuns la psihiatrie, cei mai mulţi dintre ei aduşi de părinţi. Potrivit medicului specialist Elena Predescu, 60% dintre aceştia erau dependenţi de nicotină. Restul, în proporţii mai mici, consumau alcool, fie simplu, fie combinat cu medicamente, cum ar fi algocalmin, metoclopramid sau distonocalm, dar şi cu ţigări. Alţii inhalau acetonă, benzină sau aurolac ori combinau ţigările cu diferite droguri. "Adolescenţii sunt surprinzători. Mereu găsesc metode noi. Niciodată nu poţi spune că le cunoşti pe toate", spune Elena Predescu.

CLUJEANUL a vorbit cu mai mulţi tineri clujeni care au găsit diferite substitute pentru droguri.

Într-o bucătărie murdară, medicamentele sunt împrăştiate pe jos, sticle de bere şi votcă zac pe masă, iar pe aragaz, într-o oală, fierbe o zeamă gălbuie. "Fierbem coji de banane în acetonă, le uscăm şi le fumăm", explică Ana, una dintre feţele mai puţin "obosite" din peisajul gri alcătuit din cei şase tineri, toţi cu vârste sub 18 ani.

Sub protecţia anonimatului, Ana, Cristi, Andreea, George, Mark şi Călin, au acceptat să

vorbească despre "reţetele" lor pentru senzaţii tari. Toţi sunt plictisiţi de cluburi şi de cinematografe, dar sunt atraşi de petrecerile private. Au imaginaţie şi iubesc necunoscutul oferit de droguri, dar nu de orice fel. Nu sunt de acord cu cocaina sau heroina.

"Aproape mereu facem <shot-uri> de vodcă, amestecate cu pastă de dinţi şi aspirină, după care avem halucinaţii. Am văzut monştri şi nu mi-a plăcut şi nu prea mai iau", mărturiseşte Mark. Este imediat contrazis de Andreea. "Eu nu am păţit niciodată aşa ceva, doar ameţesc şi nimic mai mult", punctează tânăra.

La rândul lor, George şi Cristi spun că sunt adepţii ţigărilor combinate cu paracetamol, dar şi ai romului luat cu romparkin, un medicament administrat suferinzilor de boala Parkinson.

"Nu păţeşti nimic special, atât că te simţi mai tare şi n-ai jenă de nimic, ameţeşti şi adormi. Când ne uităm la câte un film şi fumăm sau bem, trăim mult mai intens secvenţele de groază sau cele suspans", explică George.

Unii dintre aceşti tineri spun că recurg la asemenea amestecuri doar pentru distracţie şi pentru că n-au "alceva mai bun de făcut". Alţii se plâng de singurătate şi spun că sunt nemulţumiţi de ei înşişi.

"Ai mei n-au timp de mine şi sunt mereu plecaţi. Lucrează mult şi tot timpul şi-l petrec cu soră-mea, care-i cuminte şi deşteaptă. În plus, lumea îşi cam bate joc că-s grasă şi tot îmi cumpără chips-uri să mănânc. Aici nu am problemele astea, toţi suntem la fel şi după ce facem câte o <şedinţă> nu-mi mai pasă de restul", povesteşte Ana.

Din "arsenalul" celor şase tineri fac parte şi alte medicamente, pe care le înghit mereu cu alcool: ketonal, un antiinflamatoriu cu puternic efect analgezic, codeină, folosită de obicei în tratamentul tusei, diazepam şi chiar banalul tusin. Nu sunt străini nici de acetonă, prenadez, lac, vopsea ori bronz, dar nici de ţigările înmuiate în alcool sanitar sau în ţuică.

"Alcoolul combinat cu ketonal dă o uşoară dezinhibiţie. În plus, toate lucrurile par mai accentuate. În general, consumul de medicamente cu alcool dă euforie şi produce tulburări de percepţie. Unele halucinaţii sunt plăcute, dar consumatorii se trezesc în stare de depresie", arată medicul Elena Predescu. În plus, în timp, acestea creează dependenţă, iar consumul îndelungat duce chiar la comă.

"Am avut şi un pacient dependent de benzină. Părinţii i-au descoperit canistra în cameră", povesteşte Elena Predescu. Nici inhalarea de asemenea substanţe volatile nu rămâne fără efecte. Se produce o stare euforică şi apar chiar şi halucinaţii Folosirea îndelungată duce, printre altele, la astenie, greţuri, vărsături, frisoane şi chiar la paralizii.

"Am identificat nişte riscuri în zona tinerilor care nu au reuşit să-şi procure droguri şi folosesc medicamente sau combinaţii de medicamente şi alcool, cu efect psihotrop. Nu avem ce să le facem din punct de vedere legal, dacă este vorba de medicamente care se pot cumpăra fără reţetă", a explicat Dragoş Gheorghiu, inspectorul-şef al Brigadei de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog Cluj.

La rândul său, comisarul Eugen Boie, şeful Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog din Cluj, a arătat că, până în prezent, nu a avut de-a face cu asemenea consumatori. De asemenea, Boie a precizat că, potrivit ultimului sondaj realizat printre 1.280 de liceeni clujeni, doar 1% dintre aceştia au recunoscut că au consumat diferiţi înlocuitori de droguri.

"Dependenţa de droguri este o boală psihică. Omul recurge la droguri pentru că îi aduce un beneficiu: îl relaxează. Este vorba şi persoane care au lipsă de toleranţă la frustrare. Nu pot suporta stresul", explică psihologul clujean Daniel David. La rândul său, medicul Elena Predescu, este de părere că tinerii ajung să consume droguri sau substitute ale acestora pentru că au nevoie să îşi facă intrarea în adolscenţă. "Înainte, tinerii intrau în societate prin diferite <ritualuri>, pe care acum nu le mai au. Prin droguri, îşi găsesc un înlocuitor", susţine medicul.

Votca amestecată cu medicamente, dar şi scrumul de ţigară tras pe nas, a fost o soluţie pentru a scăpa de singurătate pentru Bobi, un tânăr clujean de 24 de ani. "După 20 de ani în care am stat cu părinţii (care sunt în Spania de 4 ani - n.r.), m-am regăsit singur într-un anturaj aiurea, cu mulţi bani. Trebuia să fac ceva ieşit din tipar. Marijuana fuma toată lumea", se destăinuie tânărul.

O altă tânără din Cluj, Laura, de 21 de ani, povesteşte că fumează coji de banane fierte în votcă sau inhalează prenadez. "Ştiu că nu-i bine, capul meu nu vrea, dar câteodată îs aşa de uşor de influenţat, încât nu rezist tentaţiilor de la chefuri. Nu mai dau nici pe la facultă, că mi-i rău de obicei dimineaţa", spune clujeanca.

Anestezic de uz veterinar, ketamina, supranumită şi "super K", a fost folosită ca drog prima dată în timpul războiului din Vietnam. "Am avut un caz în care consumatorul povestea că totul era perfect. Era euforic, zgomotele erau accentuate pentru el, dar într-un mod plăcut. Avea, apoi, tulburări de somn şi se trezea cu o dispoziţie tristă", arată medicul Elena Predescu.

Unii adolescenţi clujeni folosesc şi antibiotice pentru a ajunge la o anumită stare de bine. Le ţin sub limbă, chiar dacă gustul nu este tocmai plăcut. "La o doză mai mare, dau halucinaţii, te simţi foarte puternic, stăpân pe tine", explică medicul specialist Elena Predescu. A avut şi tineri pacienţi care erau consumatori de algocalmin, în combinaţie cu metoclopramid, medicament folosit în mod normal pentru tratarea afecţiunilor gastrice. "Era vorba de o tânără foarte inteligentă, care avea discuţii cu părinţii ei, din ce mai pretenţioşi în privinţa sa. La început a luat metoclopramid pentru că avea ceva probleme. Apoi a devenit dependentă", arată medicul clujean.

Printre medicamentele care creează dependenţă în timp se află barbituricele, tranchilizantele, sedativele. Acestea din urmă, combinate cu alcoolul, au efecte asemănătoare cu ale stupefiantelor.

Psihoterapeutul clujean Viorel Lupu spune că unul dintre cele mai dificile cazuri pe care le-a avut a fost al unui tânăr de 15 ani, care consuma prenadez până când intra în comă. "Timp de 6 luni l-am tratat. Am reuşit să-l fac să renunţe prin hiponoză. Îi plăcea foarte mult, vedea pe pereţi imagini ca într-un film. Nu era înfricoşător, dar povestea că îl vedea şi pe diavol pe nori", arată medicul.

Acesta povesteşte că a recurs la o tehnică specială de hipnoză şi, pentru o vreme, i-a dat o serie de sugestii pacientului său, pentru a-l ajuta să-şi recreeze mediul la care avea acces prin droguri.